Visez- o noapte întreagă de povești
Când încă stai, când încă ești,
Respir- respir o boltă înstelată
De o dragoste azi condamnată...
Și știu că și de-această dată
Tu mă învinuiești.
Unde ești?
Aripi negre-n piept eu simt,
Îmbătat pe veci de-un jind
Când te chem, când te suspin.
Conțin în mine-o plăsmuire,
A frumoaselor eliberări
Ce le simțeam în vremuri de iubire.
Și înot în marea unei vaste încercări
De a stinge apa cu scânteia
Speranței că-i la fel la tine.
Vai de cei ce-acum trăiesc
Acest calvar neomenesc.
Durerea unui vis,
Durerea unei clipe,
Inocentele ispite ce nu mai contenesc.
Căci mi-e scris în semnătură
Că ochii tăi încă mă fură,
Căci e scris în a ta vară
Că visul meu te înfioară...
Eu văd în a noastră natură
Dragoste pură.
vezi mai multe poezii de: hlh98