A venit toamna iarăşi, draga mea!
A venit toamna iarăși, dragul meu!
Abia te mai respir din roua ceții,
Bat clipele în pieptu-mi tot mai greu,
Le simți în pleoape bruma dimineții?
Mi-e toamnă-n glas, mă simt o adiere,
Prin haosul de frunze venetice,
Le vezi cum mor topindu-se-n tăcere,
Neîndrăznind privirea să-și ridice?
A venit toamna iarăși, draga mea!
Iar magul alte vremi ne va aduce,
O altă zodie pe cer, o altă stea,
Golgotele trudindu-se să-și urce.
@BFB
vezi mai multe poezii de: Bogdan Boitan