Un gând de iarnă - Adrian Păunescu
Adăugat de: ALapis

Cînd primele ninsori or sa se cearna,
Atunci va fi mai greu de cei plecati,
Atunci sa cînti peste al vietii zat,
Atunci sa-ti fluturi bratul peste iarna.

Prin lume numai oameni de zapada,
Un foc din vatra stînilor sa smulgi,
Si, cu puterea disperarii dulci,
Sa-l lasi deasupra spatiului sa cada.

Se vor asterne între noi vecernii,
Din clopote cadea-vor chiciuri mari,
Atunci visez, frumosa, sa apari
La marile instante ale iernii.

Si-apoi sa ninga mult nelegitim,
Si sub zapezi de bronz sa ne iubim.



vezi mai multe poezii de: Adrian Păunescu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

@viorel tgv

Mulţumiri pentru sesizare.

Cu stimă,
admin
marți, 05 aprilie 2022


Și-apoi să ningă mult NELEGITIM,

Asta este forma corectă a versului scris de A. Păunescu.
viorel tgv.
marți, 05 aprilie 2022