De zâmbirea ta eu mă încânt
Și de-ți prind iar privirea senină
De iubire, nu ție îți cânt,
Ci îți cânt frumusețea divină.
Cântărețul, se spune, în zori
Trilul său cu iubirea dezleagă
Frumusețile blândelor flori
Când le cântă cu inima-ntreagă.
Însă ele doar tac mlădios,
Căci e-o lege de când e pământul:
Cântul nu poate fără frumos,
Frumuseței nu-i trebuie cântul.
1873
Traducere V. Bragagiu
traducere de: V. Bragagiu
vezi mai multe poezii de: Afanasii Fet
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
felicitari pentru traducerea acestor frumoase poezii..
fiti binecuvantat!
(imi place Afanasii Fet..pacat numai ca abia acum l-am descoperit!)
danab
marți, 12 ianuarie 2016