amurgul conabiu se destramă
sclipiri de olmaz pătează cerul
păsările aripi au de-aramă
din Graalul Sfânt se-adapă norul
satul s-a pierdut sub fum
câinii latră-n curți sărace
oameni obosiți pe drum
se-ntâlnesc își dau noroace
le sunt palmele crăpate
chipul ars de-atâta soare
de pe -ncovoiatul spate
storc cămașa de sudoare
țânci desculți le ies în cale
bucuroși că vin acasă
cine-a spus că-s coate goale
când se strâng cu toți la masă
vezi mai multe poezii de: george ionita
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.