Pășesc în urme mai mari
Decât ale mele și rare,
Înghețate-n zăpada
Duioasă și moale cândva.
Merg în aceeași direcție
Cu necunoscutul, dar fără
Să bănuiesc spre ce se-ndreptă;
Mă căznesc să-l urmez
Și e ca un spasm lubric
Repetată-ncleștare
În întrebare și nea.
vezi mai multe poezii de: Ana Blandiana
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.