privire frîntă de gheaţă magică • crivăţ de alb în furie de inimă • o palmă deschisă pentru destin – platină descompusă în după amiaza absurdului • socotim – ţintim întîmplarea • numărăm pe degetele fumului – piatra deschide un ochi – numerele cad unul într-altul • poate un dinte de diamant îmi dizolvă memoria • poate oul durerii mă caută în adîncul oceanelor • junglă de lumină pierd în zăpadă – fir de sânge alb mă destramă • camera maro îmi şopteşte cu tentaculele nervilor – povestea de friguri a infernului • povestea lacrimilor biciuitoare de turbată ruşine • povestea lui aproape tu însuţi – atît de absent – atît de absent – cu vînătăi de noapte sub piele • el şi ea faţă-n faţă – şi-ntre ei iubirea vînzînd fructe uscate, frunze ofilite şi documente false • şi-ntre ei pretenţia cu sânii grei şi flasci – lipită de zid – afundată în zid precum o imagine cărnoasă – vomitată de-oglindă • dar cine e acest nimeni care mă tot sîcîie cu sine de umbră • cine e această pată torturată cu ţigara aprinsă între falii de timp • da, această pată tăiată-n felii din care gura mea culege doar întuneric • sau iarăşi – această străină pe care încerc s-o salvez de amintirile obscure ale hipnotizatorilor • de liturghia neagră de sub sumbra barbă a demonului • a demonului ce seamănă atît de bine cu un tenebros preot ortodox – ce-l va fi dăscălit pe stalin • desigur, condiţia umană e condiţia de pradă totală a nimănui • desigur, condiţia umană e stigmatul lui zero ce spionează cu clipe infinite lumina • condiţia pleoapei ce tace pînă la moarte – tace prin moarte ca printr-un tunel de complicităţi ce cad una într-alta • torturînd semnul de întrebare din care ţipătul dintîi s-a născut •
vezi mai multe poezii de: Ara Alexandru Șișmanian