sînt sunetele stranii ale meta-silabelor – praguri de durere – ori monade de absolut • de absolut evanescent – etern doar prin absenţă • e tumefacţia monstruoasă a zborului – solitarul munte – o naştere prin care ochiul meu se coace pentru contemplaţie • sub zorii de metal • oh! îmbrăţişează-mă cu moartea ta sublimă – maturitate devastată a geniului • cu treptele asemeni unor cărţi de joc ale destinului – prin care ne dezbrăcăm de tot ce-i cunoscut • de toată această iubire întîlnită-n drum – mai adâncă decît pământul – şi decît paşii pictaţi de vis pe cer • cîntec de lumină în care – odată cu marea – acostez • da, cărţi de joc – şi verde nebunie de nisip – şi nefiinţă • utopie cu blană sălbatică peste promisiuni abrupte • ţipăt mai aspru decît mersul pe tăişuri de sfinţi • căci în iarna ilizibilă a absenţelor – zăpada cu aripi de tăcere mă poate străbate ca o fantomă • ea, peste tot întunecata – cu lampă de tenebră • singurătatea vîsleşte – picurîndu-şi seva pe clapele misterului • pluteşte pe nor cu neted de tulbure • în amiaza lui nimeni – pe care nici avisul fără formă n-o poate ghici • da, în peştera fără capăt a inimii – unde potopul visează şi străfundurile plâng • tu, fereastră-ţi mai aminteşti de narcisismul meu frenetic – tu, oglindă, de labirinticul meu salt mortal • îmi căutam printre silabe viaţa – această excepţie a timpului • rănile coboară pe pante – dinspre pierdute înălţimi • toate scările sînt dezacordate – şi strigă sepulcrale precum strigoii închişi în chei de sticlă • mă dezbrac de simulacru şi de zeu – de răzbunarea umbrelor ce nu au fost • mă dezbrac de cavernoasa cavernă unde mirajele mor • încetinită, moartea mă caută • oh! depărtare, revarsă-ţi peste mine povara de lacrimi – şi tu regăsire, plîngi în mine cu crengile •
vezi mai multe poezii de: Ara Alexandru Șișmanian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
@Lucia Eniu
= De lacrimi!
Salutări!
narcispurice
narcispurice
miercuri, 19 mai 2021