Scoborâtori sunt Îngerii bărbați
Din cerul înstelat unde doi frați
Nu se- ntâlnesc nicicând dar se cuprind
Cu universul tată printr- un gând.
Ei caută să- și potolească setea
La malul mării- nvolburate, vestea
Că Îngerii bărbați sunt pe Pământ
Ajunge- n fire de nisip prin vânt.
Se strâng nisipurile- n mare taină
În sticlele clepsidrelor, cu spaimă,
Și se prefac în nimfe- apoi femei,
Scoțând din Îngerii- bărbați scântei.
Așa nuntește Cerul și Pământul...
La malul mării s-a născut Cuvântul,
Prăsilă bună pentru veșnicie...
Iar omu'- i pruncul cerului în glie!
vezi mai multe poezii de: Ina M.
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Domnule Lican, plăcerea conversației a fost de partea mea! Să fiți sănătos! Cu prietenie,
Ina M. (autor)
luni, 07 ianuarie 2019
Ooo, dacă pui așa problema,
Rezolv Adinei imediat dilema...
E viața pe Pământ așa trăită:
Femeia de bărbat se vrea iubită!
:))
Ina M. (autor)
sâmbătă, 05 ianuarie 2019