Te aştept
alunecând pe spaima îndoielii,
gândurile-s prăbuşite
în sufletul meu;
doar inima,
în ritmul aiurelii,
îşi măreşte frecvenţa
în adâncuri, greu.
Cu speranţe strânse
şi mâhnirea hăituielii,
decimat te-aştept,
suferind mereu;
te aştept,
alunecând pe spaima îndoielii,
când totul se prăbuşeşte
în sufletul meu.
Şi peste toate aceste
îngrozite frământări,
îmi va rămâne
doar surâsul tău;
surâsul tău,
doi ochi şi aceste senine zări;
şi peste toate acestea,
doar tu şi eu.
vezi mai multe poezii de: George PENA
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.