(Traducere de Csata Ernő)
Tânăr, de douăzeci de ani, de vârsta mea,
Pe iubita frumoasă o iubește mult,
Așa o iubește, cum râul își iubește albia,
unde și peștii se ascund în mâl, dacă au obosit,
Doar o mângâie și o iubește mult,
Dacă primește flori, îi dă toate, îi dă și pâinea,
n-o taie el singur.
Îi citește ziarul, așteaptă
până când adoarme, apoi adoarme și el,
O ajută să aprindă focul și fluierând taie lemnele,
Dacă aș avea iubită, și eu aș iubi-o mult,
Tocmai, cum râul își iubește albia.
vezi mai multe poezii de: Attila József