Am auzit izvoarele filozofînd,
Și mi-ai fost dragă foarte,
- Uite, luna, va cădea! strigau.
Și te-ai ferit. Și-o auzirăm căzând.
Și cum s-a prăbușit, așa în apă,
Te îmbrăcase în flăcările ei.
Și tu râdeai
Și izvoarele filozofau
Și mi-ai fost dragă foarte.
vezi mai multe poezii de: Aurel Rău