Se deschide iarăsi cerul, râuri calde de lumină
Strecurate printre gânduri se coboară spre apus,
Îngerii din aripi albe cheamă liniștea divină
Că-n Ajunul nopții sfinte se va naște iar Iisus.
Boii rumegând tăcerea vor veni cu boturi calde
Lângă Ieslea mică, joasă, transformată în altar,
Și cu lacrimi, Maica sfântă, fiul iar va fi să-și scalde
Și spre-a lumii fericire, să ni-l lase nouă-n dar.
Vin trei crai plini de uimire cu toiege de lumină
Să re-ntoarcă-n iarna moale primăverile din fân,
Maică-sfântă-abia sosește și cu inima-i senină
Pentru noi va naște fiul să ne fie-n veci Stăpân.
Și mai mult ca niciodată, știu că doare, dar ce doare
Când o mamă-și naște fiul pentru-a fi pe cruce pus,
Dar eu fac, Măicuță sfântă, fac din inimă o floare
Ca să-i șterg de sânge trupul, Preamăritului Iisus.
Dar până sosește pruncul, în cea clipă sorocită,
Eu la Dumnezeu dau fuga, printre lacrimi să-l implor:
“Nu-mi lăsa, Mărite Doamne, Preacurata chinuită
Când își naște pentru mine Luminatul ei fecior!
Și nu-L bate în piroane, chinuit să stea pe cruce,
Nu-L lăsa prin veacuri oarbe să rămână-al nimănui,
Mai bine mă pune-n lanțuri, doar pe mine, şi mă duce
Să rămân sus, pe Golgota, răstignit în locul Lui.”
24.12.2018
vezi mai multe poezii de: ROLEA NICOLAE
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Îi drept năzdrăvane că Tătuca urzi împletitură de lumină aici pentru potențarea înluminărilor individuale și ne încurcă frumos pașii.... Da și noi, hi hi hi... Mărturisesc că nici eu nu prea am mai participat la jocurile imaginației pe acest site; mi-am făcut tăcută din umbră muncuța mea de furnicuță, încercând să pun reflectoarele pe geniul înaintașilor, sporadic am mai citit puțin ce se publică... dar când mi se pare că se sare peste un minim de bun-simț, nu am așa multe scrupule să punctez niște adevăruri... Mai ales când cunosc bine „subiectul”! :)))
Gerra Orivera
duminică, 06 ianuarie 2019
Mă bucur și eu, Maria, că ne-am regăsit.
ROLEA NICOLAE (autor)
duminică, 06 ianuarie 2019
Mulțumesc, Gerra. Mi-era dor de discuțiile noastre poetice, de farmecul timpului trăit aici, de prietenii vechi de pe acest izvor de cultură. Aici ne-am cunoscut și noi și sunt fericit pentru acest eveniment.
Am corectat și-ți mulțumesc pentru observația corectă. Cu privire la " fanii mei" mă simt obligat să tac din respect.
Cu mult drag , Geruța mea dragă și LA MULȚI ANI!
ROLEA NICOLAE (autor)
duminică, 06 ianuarie 2019
Evident că aveți dreptul (ca noi toți de altfel) să vă placă sau nu un autor, fie el chiar genial, clasic sau actual, recunoscut sau anonim. Dar de aici până la a vorbi în derâdere de cineva cu al cărui condei nu rezonăm, e ceva distanță. Ce nu ne place nouă nu înseamnă că nu are valoare - se prea poate să nu avem capacitatea de ai „citi” esențele, depinde de capacitatea de abstractizare și de cultura pe verticală (nu doar pe orizontală) a fiecăruia, de capacitatea de forare în multiplele stratificări ale cunoașterii... Nu știu la cine vă referiți când vorbiți de ”aşa zisa pseudocultură sponsorizată online”, (poate doar de vă portretizați pe dvs.) căci în ceea ce-l privește pe dl. Rolea, cel puțin la capitolul poezie clasică, nu biblioteca site acestuia (destul de voluminoasă de altfel) ci tot ceea ce s-a publicat online nu este nici o zecime din ceea ce a citit el. Poeții vechi și cu greutate de pe acest site pot confirma câte discuții au avut cu el - deci nu mai faceți afirmații fără acoperire în realitatea concretă. Poți aprecia sau nu stilul unuia sau altuia de a versifica - dar dincolo de forme, se vede de la o poștă cine are o cultură solidă și cine doar o spoială, și multe fumuri... Deci atenție cum folosiți cuvântul - unii au darul de a îmbrăca mirific o idee alții reușesc doar să-și arate propria goliciune... Cu aceeași stimă.
Gerra Orivera
sâmbătă, 05 ianuarie 2019
E distractivă dle Lican condescendența cu care îl tratați pe autor și poezia lui, ținând cont că nu vă puteți compara nici cu intelectualul nici cu poetul ce este. Mai aveți mult până să ajungeți la cultura lui, ținând cont că nu numărul de lecturi contează ci nivelul de înțelegere, iar dexteritatea lui în a mânui forța cuvântului și a-i da valențe noi este greu de pus în umbră!!! Dar sunteți liber să vă considerați superior!!! :)))
Gerra Orivera
sâmbătă, 05 ianuarie 2019
Bucuroasa de revenirea ta pe site iar comentariul Gerrei Orivera este absolut magnific !
maria
sâmbătă, 05 ianuarie 2019
Reușești în această poezie să suprapui cumva nașterea răstignirii, printr-o translatare ingenioasă, unificându-le și ducându-le într-un alt nivel de percepție. Iar rugămintea ta de preluare (și asumare totodată) a durerii multifațetate a născătoarei și a jertfitului - mie îmi demonstrează înțelegerea superioară că aceste simboluri sfinte nu sunt celebrate pentru a omagia un Creator din afară ci pentru a ne asuma propria identitate infinită în trecerea tumultuoasă prin această dimensiune! Că în nici un caz nu e vorba despre Tatăl, Fiul și Preacurata - ci despre ce facem noi în raport cu atingerea și înțelegerea Adevărului Suprem, că suntem una cu Lumina Vieții, indiferent cum și cât conștientizăm și ne manifestăm!
Un singur amendament aș avea: La “Nu-mi lasă, Mărite Doamne, Preacurata chinuită” - nu este cumva: „Nu-mi lăsa”???
Gerra Orivera
sâmbătă, 05 ianuarie 2019