Se zbat în vânt bucăți de fustă rupte
Din catifeaua trandafirilor sălbatici,
Se umple de miresme parfumate
Noaptea, prin draperii de nori plutind molatici.
În cerul jupuit până la sânge
Își linge rana soarele mușcat de umbre,
Pe strune de vioară visul plânge
Și dragostea, prin fiecare por, irumpe.
La fel cum dă năvală dimineața
În ape ce se veselesc înviorate,
Baloane de săpun ne pare viața,
Un cer nătâng, spuzit de zmee colorate.
vezi mai multe poezii de: mirimirela
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Andreeeeeei !!! Câtă bucurie!! Cât îmi e de dor...
Mă dor ploile, primăverile
Verile
Mă dor, până la strigăt
Amintirile...
mirimirela (autor)
duminică, 14 iunie 2020
Baloane de sapun de ar fi viata,
N-as fi aici, sa-ti scriu si sa iti spun
Ca am simtit ca brusc se sparge gheata
De cand m-a apucat un dor nebun!
Mirela, draga mea Mirela!!! Ei, iaca, sunt din nou aici :)
Iar versurile tale sunt, ca de obicei, pline de viata si de freamat bun! Mi-e dor!!!
andreionthepoetry
duminică, 24 mai 2020