Călător obosit
Călător obosit,
pe un drum nesfârșit,
încotro te îndrepţi,
pe un drum ce-l accepţi
părăsit?
Pietrele grele,
legate de stele,
târâte de ploi,
pe drum de nevoi,
nu le trage cu tine!
Lasă lucruri să cadă,
urma lor să se vadă,
peste toamne cu mere,
călător părintre stele,
ori pe drumuri străine!
Pe un taler golit,
de un vis părăsit,
sunt cernute nevoi.
Lasă-ţi umerii goi,
călător obosit!
vezi mai multe poezii de: sorina
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.