Coloane
în horă
herculeene
se prind
de-a lungul
de-a latul
firii
se-ntind
şi gura
pământului
se-aude
bocind
grămezi
de cucute
pe rug
se aprind
se pierd
cu tivuri tocite
şotroane
pustii
sub paşi
de buldozer
cu ochi
viorii
şi decadent
îndeamnă
la pânze
ruginii
păienjenițe
grase
cu şoapte
durdulii
Pe tobe
de pierzanii
chemările
adastă
o liră
deşucheată
cu barba
alabastră
suspină
printre cioburi
de pasăre
măiastră
şi gândurile
albe
timid
le-aşază-n
glastră.
vezi mai multe poezii de: Lucia Eniu