S-au topit şosele de-atâta dogoare,
aerul încins s-a ionizat demult;
izvoarele văilor au secat sub zare,
peste sate dansează un mister ocult.
Pomii sângerează de urgia verii,
iar fântânile scârţâie de sete;
tinereţea mea hăituită de mizerii
se scaldă-n lumină, fără regrete.
vezi mai multe poezii de: George PENA
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Am să-ncerc...
George PENA (autor)
joi, 23 iunie 2016
Cred ca trebuia dezvoltat mai mult mesajul poeziei...:)
Adina Speranta
marți, 21 iunie 2016