Prin pădure, puiul mamii,
trece-vom desculți la noapte,
Ghimpele să ne trosnească
sub picioare și sub coate.
Fiarele din codrul negru,
poteci să ne bată-n cale,
Spre-a pământului răceală
să ne care pe spinare.
Peste dealuri, puiul mamii,
trece-vom singuri la noapte,
Lupii să ne țină urma
și mirosul de departe.
Precum rândunica-și mână
puișorii-n culmi înalte,
Ielele-n somnuri eterne
împreună să ne poarte.
Peste Argeș, puiul mamii,
trece-vom în miez de noapte,
Frigul să-mi rupă basmaua
pentru zestrele furate.
De-ți vor fi genele grele,
să nu plângi, iubitul meu,
Că aproape e odihna
robilor lui Dumnezeu.
Prin pustiuri, puiul mamii,
trece-vom desculți la noapte,
Șapte domnițe în negru
către casă să ne poarte.
Hăinuțele să ți le schimbe
și de somn toate să-ți cânte,
Încredințându-ți plânsetul
pământului, să te asculte.
vezi mai multe poezii de: andreiserbanescu