eşti privitor ca la teatru
în piaţa de antichităţi
încăpătoare
din faţa Catedralei
mulţimea în mişcare
curioasă îşi ridică ochii
la arcadele gotice
o lumină tăiată de vitraliile anotimpului
în mersul rotitor al carului electric
se strecoară printre frunze şi ramuri
răsucite de frigurile nopţii
un acordeon îmbătrînit
înalţă sunete într-o uşoară curgere
la încrucişarea unor căi ce-ndrumă
printre zidurile vechiului burg
vezi mai multe poezii de: Cassian Maria Spiridon