ne pregătim de drum
adunăm în valize necesarul
pentru noi doi/ mai ales pentru ei
cei pentru care are loc călătoria
ne mişcăm
încă păşim pe străzile urbei natale
(natală să fie!
totuşi/ aici am strigat prima oară
am înghiţit prima gură de aer)
nu-i departe clipa
cînd nava îşi va lua zborul
pînă atunci
din toate ce viaţa mea/ viaţa noastră
adună
nimic nu se schimbă
primăvara ne însoţeşte cu întreaga mireasmă
a anotimpului
rulăm către locul unde credem
că viaţa îşi are un sens
soarele răsare/ la orele ştiute
ale echinocţiului
vezi mai multe poezii de: Cassian Maria Spiridon