ziua a plecat
s-au închis porţile
a rămas doar vîntul
şi seara ce-ţi întunecă paşii
marea abia mai respiră
blînd îşi dă sufletul
pe ţărm
în golful adînc
ca o inimă
se pustieşte de gînd
tot ce mişcă
nourii negri
sprijină orizontul
doar noi doi
fără Lună
îmbrăţişaţi
ascultăm pescăruşii
alunecăm din strigătul lor
în strigătul nostru
vezi mai multe poezii de: Cassian Maria Spiridon