Cinci secunde
Am visat în cinci secunde
că plutesc peste păduri,
o putere călătoare,
îmi venea de la conduri,
păpădia ca un soare,
mă purta înspre oriunde.
O minune de copil,
mă simţeam în acel vis,
pleoapele erau închise,
părul îmi cădea desprins,
bolta parcă se mărise
într-un somn, venit subtil.
Cinci secunde pământene
a durat să zbor spre stele
şi mi se părea că sunt,
în rochiţa cu dantele,
că ploua din cer, mărunt,
cu steluţe pe poiene.
vezi mai multe poezii de: sorina
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.