Clopoțelul dorinței
Clopoțelul dorinței mele
Iar ne face semn cu mâna
Peste muchii de surcele
Când se vede iată luna
În amurg sublim de seară
Prinde totul iar viață
Pe când noaptea se coboară
Și-i senină a ei față
O mulțime de lumini
Prin oraș prind să răsară
Și prin parcuri și-n vecini
Pomi de iarnă-ncep s-apară
În potopul de lumină
Crăciunul e așteptat
Ca un prinț astăzi să vină
Căci de toți e adorat
Și-s atâția clopoței
Împletiți pe trotuare
Cu lumină adâncă-n ei
De un cântec noaptea pare
E un cântec din străbuni
Căci se apropie Crăciunul
Oamenii să fie buni
Să-l primească toți pe Fiul
15 dec. 2015 Cluj—Napoca
vezi mai multe poezii de: Ioan Daniel
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Daniel, nu te gtăbi. Ai scris superb. Numără silabele. Nu se poate să nu găseşti o propoziţie cu rimă având 7-8 silabe. Întradevăr... "Prinde totul iar viaţă", are 7 silabe dar, NU merge - "Atmosfera prinde viaţă", ai punea spune. "Şi-i senină a ei faţă", nu merge, nu sună frumos. "Cu senina-i dulce faţă", ar merge de exemplu. Deci, învăţăm, nu ne supărăm, da?
pavalachepaul
marți, 15 decembrie 2015
destul de bine!! felicitari
casandra
marți, 15 decembrie 2015
frumos...
danab
marți, 15 decembrie 2015