Să te aștept în miez de noapte pe iarba crudă din Eden,
Să-mi fii poem, eu ție carte, o epopee în arsen,
În ziduri șerpii să împietrească și noi în umbra strajei lor,
Iar noaptea răul să iubească ce îngerii în veci nu vor,
Cu dor nebun să-ți mângâi trupul, pe buze otravă să-ți aștern,
Că voi muri mi-e jurământul și surghiunire din etern,
Când zorii vor săruta luna, în lanturi vom fi botezați,
Ca pe pământ, de-acum într-una, ai timpului intemnițați.
vezi mai multe poezii de: RadanTiberiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.