Într-o zi de vară
ne-am jucat la cărți iubirea,
împărțind în mod egal cărțile,
am aruncat pe masă o clipă,
tu, ai aruncat o zi...
și am pierdut, punând pe masă
o amintire iar tu uitarea
și-am rămas cu întrebarea
cam incomodă și-am pierdut
când ai pus tăcerea.
Păstrând ca ultimă carte,
asul de roșu, iubirea,
crezând în salvare,
zâmbind ai pus pe masă
indiferența și-am pierdut definitiv.
De atunci, nu mai joc cărți,
folosind amintirea sau uitarea
căci nu mai găsesc iubirea...
vezi mai multe poezii de: AlbAtros
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Mulțumesc pentru trecere și corectare!
O după-amiază frumoasă!
AlbAtros (autor)
miercuri, 27 ianuarie 2016
surprinzatoare si extem de sensibila. O mica erata la "intr-o"
reverenta!
Irina Ira
miercuri, 27 ianuarie 2016