Cu galben protector
Tresare gândul blând ce mă întoarce-n vară,
spre tâmplă mâna face o umbră de uitare,
priviri pierdute parcă adună solitare
doar amintiri cu noi, ce nu vor să dispară.
Eram uimiţi de raze ce colorau apusul,
din care se rupeau fâşii de foc din soare,
apoi, când noaptea-ncet ne aducea răcoare,
lumina lui cea caldă, îşi căuta opusul.
Ne bucuram de ploaie, în umbra unui nor
ce desena portrete, ca pe asfalt, cu cretă,
apoi luam cu noi culorea violetă
şi o-nchideam sub pleoape, cu galben protector.
vezi mai multe poezii de: sorina
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
.
narcispurice
vineri, 15 ianuarie 2021
Ok...felul tău ciudat de a te exprima în scris mă contariază.
Nu mai spun nimic, dar te rog să nu mai comentezi pe poeziile mele!
sorina (autor)
vineri, 15 ianuarie 2021
Salutări!
-Este 13 ianuarie, dimineață, citind, nu-s în ceață;
belit de realitate, comentez:
- Creiere! crețe,
nu netezirea e frumusețe.
zile,
sub umbrela prismei,
/ntp
narcispurice
miercuri, 13 ianuarie 2021