Dă-mi voie ca să tac la tine-n suflet,
Dă-mi voie ca să tac la tine-n gând,
Dă-mi voie să mă plimb cu al meu umblet,
Dă-mi voie-n ipostaze, rând pe rând!
Dă-mi voie să îți fiu a ta nălucă,
Dă-mi voie să apar chiar în zadar,
Dă-mi voie să fiu dorul tău de ducă,
Dă-mi voie să te-ating și să dispar!
Dă-mi voie, rogu-te, muză să-ți fiu,
Dă-mi voie-n mângâierea palmei tale,
Dă-mi voie - strălucirea din argintul viu,
Dă-mi voie să fiu dor - o lavă moale!
..............................................
Dă-mi voie, Doamne, să fiu sentiment,
Dă-mi voie ca să fiu incandescență,
Dă-mi voie, pentru fiecare continent,
Dă-mi voie, Tată, a fi o dulcea penitență!
Dă-mi voie-Ți zic, o roată să o-nchei,
Dă-mi voie în albastru-Ți cer,
Dă-mi voie toate-acestea dacă vrei,
Dă-mi voie, Doamne, ofrandă să m-ofer!
Eu sunt voirea Ta - Misterul efemer.
10 nov 2020
Mara Emerraldi
vezi mai multe poezii de: maraemerraldi4gmail.com
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Multumiri domnului Emilian Lican,pentru popas și gandul bun.
maraemerraldi4gmail.com (autor)
duminică, 29 noiembrie 2020