Dansul ploii
În zare, marea-ntreagă scânteiază
Iar valurile parcă-au prins rugină,
Se-ncruntă luna, fruntea şi-o pătează,
Cu nori de fum se-mbracă în regină.
Şi fulgeră, iar ploaia e artista
Ce-nvaţă stropii tineri să danseze,
Eu sunt pirat bătrân trecut pe lista
Proscrişilor ce nu pot să viseze.
Furtuna mi-a pătruns adânc în gânduri
Prin porii rebegiţi ai conştiinţei,
Nu por să încropesc câteva rânduri
Sunt deferit în toate neputinţei.
Secătuit de dor aprins în noapte,
Fantomele-mi trezite jubilează,
Chiar dacă chipul tău este departe,
Privirea ta în mine este trează.
Dansează stropii-n floarea de ciulini
Prezentă-ades în cântecele noastre,
Se-nţeapă ploaia-n frunzele cu spini
Şi şchioapătă pe florile albastre.
vezi mai multe poezii de: Stefan Doroftei-Doimaneanu