De ar vorbi tăcerea…
Din buzele-ți inchise,
Si mi-ar sorbii plăcerea
Cand bratele deschise…
Te asteptau zadarnic
Să vii să le cuprinzi
In nopțile târzii…
Când doru-mi se starni.
De ar vorbi tacerea…
Cand privirea ta
Se-ascunde după mâna
Ce nu o pot avea...
Sa-mi fie alinare
La început de zi,
Iar noaptea sa-ncălzească
Ce-n inima-i pustiu.
De ar vorbi tacerea…
Nimănui nu aș spune
Că sunt doar eu-ndragita
Ca nimeni pe-asta lume
Si că târziu in noapte
Când toți vor adormii,
Noi sub lumini de stele
Cu dor ne vom iubii.
vezi mai multe poezii de: RCE
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.