De ce copitele îmi răscolesc țărâna
Și spada- mi scrijelește căpățâna?
De trei zile întind anul pe sârmă
Sperând să spulber orele- n fărâmă
De sens, direcție sau scop mărunt...
Dar nu pot face decât să mă- ncrunt!
În hohote de râs se împletește
O vrăjitoate știrbă ce- ncolțește
În gânduri ștrangulate într-un țipăt
În care- mi pierd minutele de cumpăt...
Așa încalec caii- n herghelia
Momentelor care- mi fură tichia
Voinței de a fi și de a face...
Adorm și conștiința doarme- n pace!
vezi mai multe poezii de: Ina M.
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.