Stoarcem boabele de struguri
În palme înlăcrimându-le
Strângem toată sclipirea
Aurului soarelui de toamnă
În butiile de iască uscată
Știubeie în care fermentam
Sângele apusului decantat
Al vinului tulbure autumnal.
Vară indiană ca de cupru
Soarele topit peste potgorii
Și stors în teascuri de must
Galben, roșu și cărămiziu
Amiază și amurg fermentând
În butoaie afumate de steajar
Dospindu-și în tihnă licorile.
Cei ajunși în toamna vieții
Decantează în inimi mustul
Tulbure care încă mai fierbe
Separă cu grijă boștina zilelor
Strecoară drojdia gri a viselor
Vin nou toarnă în butii vechi
Pentru iarna care se apropie.
vezi mai multe poezii de: marin.mihalache
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.