Din mine însumi
am fãcut
cuvânt
rostit ades
spre-a ispiti
uitarea
sãmânţã
rãtãcitã
din pãmânt
aflându-mi
printre
litere
cãrarea
Cerşind luminii
veşnic
adãpost
din mine însumi
am fãcut
iertare
spre-a nu uita
nimic
din tot
ce-a fost
în linişti
blânde
regãsind
chemare
Din mine însumi
adevãr
am vrut
sã dãruiesc
alãturi
de iubire
o lacrimã
pe-al neuitãrii
scut
din toate
cea mai sfântã
amintire
vezi mai multe poezii de: elbi
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.