Mă trage umbra trupului întruna
printre zăbrelele de ziuă și de noapte.
Zgâriat de timp, am riduri peste tot,
iar palmei mele - i cade tencuiala
până rămâne numai mângâierea
caldă, imaterială ca lumina
cu care voi atinge nemurirea.
vezi mai multe poezii de: Daniel Adam
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.