Dor de tată și de mamă,
dor de tinerețea-n goană;
viața trece, timpul vine,
ducem rosturi de albine
pentru coaja cea de pâine.
Dor de mamă și de tată,
dor de dragoste curată;
viersul plânge, viersul râde,
trecem peste hopuri hâde
și de noi abia se-aude.
Dor de parinții amândoi
într-o lume cu nevoi;
frunză răsucită-n vânt
ne tot ducem spre pamânt
zdrențuiți de-un legamânt.
Dor de noi și dor de stele,
dor de ochii dragei mele,
viețuim vâslind din coate
peste zi și peste noapte,
cât putem și cât se poate.
vezi mai multe poezii de: George PENA