- De prea mult timp întoarcerile-acasă
Îmi par mai lungi și-atât îmi e de dor
Să stăm pierduți sub cetina rămasă
Pe neaua neatinsă... Să-ți strecor
Prin genele închise visul iernii
Ce ne-a unit odată, când pe zări
Călătoreau luceferii, eternii
Îndrăgostiți de alte depărtări.
Mă mint meschin că nu contează anii,
Aliniez secunde ce se duc
Către apus... Nocturne spovedanii
Se-aud în cer și ele mă seduc.
- M-aș îmbrăca în straie de-altădată,
La sanie aș înhăma doi murgi
Să spargă sub copite gheața mată
Și timpul să-l disece... Doi chirurgi
Ar fi suficienţi ca să găsească
Un leac pentru secunda care-a fost
Plină de noi, era așa firească,
Și ne știau povestea pe de rost
Chiar îngerii cu-aripa-nfășurată
Pe fusul vieții, atingeam din zbor
O sfoar-a vremii, 'ncet ca pe-o erată,
Și-o corectam cu inima ușor.
Liliana Trif & Ioan Grigoraș
vezi mai multe poezii de: nutzu