Ah-a venit!
A venit bătrâna cu covid-19
O frunză este încăpățânată,
O bate vântul și nu vrea
Au ce forme ai smochină!
Un pic creață dar și fină
Cu frunzulița pe tulpină
Ești păcatul făr' de vină...
O cucuvea cuvântă fiorul nopții,
Un tei își scutură veșmântul,
Un lup își plânge din haită morții,
Sub Lună
Când Luna strănută praful stelelor
Iar Pământul îl trece-n aurore,
Începe-n pustiu dansul Ielelor,
Nevăzute de zeii tainicelor ore...
Crezi că meditația aduce linişte.
Totuşi nu medita prea mult,
Ai putea să rămâi în Amasana...
Dacă vei coborî de acolo
Minunată e femeia!
Mona Lisă într-o ramă,
Ea continuă epopeea,
Începutului de dramă...
Aș vrea să merg la Paris!
Nu am fost niciodată în Franța.
„Titanicul” l-am pierdut pe un val...
În portul Constanța.
Dintr-o lacrimă
urmată de alte lacrimi,
a început să curgă
un pârâiaș secret,
Săruturi înfierbântate
Ne respiră dragostea,
Buzele înfometate
Nu vor locului să stea!
Din pustiu iar bate vântul,
Gerul printre pietre crapă,
Gheața acoperă pământul,
Platoșă e... şi peste apă.