Hai să ne urcăm în podul cerului
fără scară Să cotrobăim printre
stele Poate mai găsim vreun înger
acolo de râs Să aibă nou-născuţii
cu cine să se joace de-a baba-oar
ba Deschid fereastra şi întuner
cul năvăleşte în lume Doamne de
unde atâtea nopţi obraznice în
versurile mele de dragoste Îndră
gostiţii râd Hei-rup Mugurii plez
nesc poetul peste degete Nu pe-a
colo vine lumina prostuţule
Costel Zăgan, Erezii de-o clipă
vezi mai multe poezii de: Costel Zgan
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Interesant! MI-a placut
dorin
sâmbătă, 18 aprilie 2015