Eu şi Aristoxenus
Prin glasul meu
tălmăcitor de vise,
renaşte Grecia,
din pietre
redând o viaţă nouă,
chiar zeilor de pe pământ.
Iar după lungile decenii
ce-n şir s-or fi-mplinit,
din nou va bate gongul.
Atunci, când teracordul grec,
un grup de patru sunete divine
cel ce separă sunetul înalt
de-o cvartă în perfecţiune,
dă hrana mitologică
martirilor autohtoni...
Iar voiciune dălţii
ce va săpa-n granit,
simboluril noi
din tragediile umane.
vezi mai multe poezii de: Lucia Gargaletus