De toamnă şi de primăvară mi-este frică.
Nu pentru mine. Pentru voi.
Atunci, deodată, te poţi transforma în rândunică
sau într-un tremurător trifoi.
Atunci se răreşte pânza a ceea ce ne ţinea
împreună pe noi toţi, chiar necunoscuţi,
şi prin ea zărim o pleopă sau o stea,
o silabă tremurătoare de la cei deveniţi muţi.
vezi mai multe poezii de: Eugen Jebeleanu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Nu-ți fie teamă de schimbare...
Să nu-ți fie cu supărare,
Aici vom fi cu toții...'n poezie
Și va fi cuvântarea noastră vie!
:))
Ina M.
sâmbătă, 04 martie 2017