Trăiește mai puțin un om decât o lumânare,
totuși pământul preferă focul său,
să urmărească a stelelor potecă.
Trăiește mai puțin ca un copac,
decât o piatră;
și-apune-n fața vântului cel blând,
se stinge c-o suflare.
Trăiește mai puțin ca pasărea,
decât un pește pe uscat;
aproape n-are timp ca să se nască;
dă soarelui niște rotiri, apoi se pierde
prin umbre de clepsidre,
când osuarul său de pulberi
se-amestecă cu vântul.
Și totuși, el plecând,
întotdeauna lasă pământul mult mai clar
Traducere- g.Cristea
Duración
de Eugenio Montero
Dura menos un hombre que una vela
pero la tierra prefiere su lumbre
para seguir el paso de los astros.
Dura menos que un árbol,
que una piedra;
se anochece ante el viento más leve,
con un soplo se apaga.
Dura menos que un pájaro,
que un pez fuera del agua;
casi no tiene tiempo de nacer;
da unas vueltas al sol y se borra
entre las sombras de las horas
hasta que sus huesos en el polvo
se mezclan con el viento.
Y sin embargo, cuando parte
siempre deja la tierra más clara.
vezi mai multe poezii de: Eugenio Montejo
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.