Liniste, liniste...
trec cerbii prin ariniste...
Ce zâna le asterne oare
miraj de luna pe carare?...
Auzi-i cum pasesc pe prund
spre râul cu argint în fund...
Frumoasa mea cu gene lungi
paseste lin, sa nu-i alungi...
E-atâta feerie-n vai
si-atâta dor în ochii tai:
Si mi te duci asa curând
norocule duios si blând...
...Poveste din ariniste,
azi zbucium vreau, nu liniste...
vezi mai multe poezii de: Eusebiu Camilar