Femeie, tu...
Leoaică stând la pândă
Să aduni frumusețea din jur
Să o cuprinzi cu unghii
Rănite de indiferență...
Femeie, tu...
Murmur scăldat în turcoaz,
Piatra vieții și a războiului
Nu cunoști renunțarea...
Adaugi drojdie de bucurie
Să înmulțești lanțul visării
Și te rogi să-ți dospească toate visele
Cuibărite în porii uitării...
vezi mai multe poezii de: Silvia Filip
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.