cu omăt și amintiri
pașii iarăși îmi înscriu
printre rânduri în sclipiri
chiar sub ochiul iernii viu
vise flori și iar omăt
îmi transpar pe sub sprâncene
să pun lucrurilor capăt
și să-ncep o nouă vreme
floare albă de omăt
și de pași și flori de vânt
sunt departe iată hăt
în albastru de cuvânt
însă vremea ne-a rămas
azi ca o fotografie
să facem încă un pas
pe pârtia albă vie
suntem flori și vrem cununi
pe frunte să ni se pună
ca să fim mereu mai buni
în alb toți să se supună
23-01-2016 Cluj
vezi mai multe poezii de: Ioan Daniel
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.