Ce-i frumos, repede trece,
Ca un duș cu apă rece.
Viață, viață, fir de ață,
Învață-mă, nu fi hoață...
Cum să râd când e amar,
Cum să plâng când n-am habar,
Cum să fug când vreau să stau,
Cum să iau, când vreau să dau ?
Floare dulce a iubirii,
Vreau vlăstarul fericirii !
Mii de ani n-au reușit
Să-l găsească, multi...
Și au murit...
vezi mai multe poezii de: Rosemarie
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Multumesc pentru apreciere, casandra . Si tie mult succes si inspiratie !
Rosemarie (autor)
luni, 18 ianuarie 2016
Felicitari si iti doresc multa inspiratie pe viitor!
casandra
duminică, 17 ianuarie 2016
Da, multumesc pentru vizita si pentru intentie, blacks, dar continuarea ar trebui s-o gandesc altfel atunci. Se poate, sigur, cum spui si tu. "Dush " am adaptat sa ma fac mai bine inteleasa, pentru a nu se confunda ce am dorit sa spun. Imi asum critica si accept " urecheala", voi rectifica oricum, curand. Multumesc mult !
Rosemarie (autor)
sâmbătă, 16 ianuarie 2016
Daca ar fi dupa mine in versul 4 de la prima strofa m-as folosi de o rima mai subtila; as prefera rima cu "povata"; de exemplu as spune:
Ce-i frumos, repede trece,
Ca un dus cu apa rece.
Viata, viata, fir de ata,
Canta-mi dulcea ta povata.
Asta a fost o recomandare, dar acum vine o "urecheala"; de cand avem in limba romana "dush"?
blacks
sâmbătă, 16 ianuarie 2016