ochii ni se deschid diferit
cu împotrivirea sau îngăduința
normelor noastre
unii acceptă cu ploconire coaja de pâine
alții aleg s-o ignore
cu atotștiutoarea vedere-n ansamblu
alții o-mpart
dintr-o acută lipsă de ocupație
iar cei mai creduli
o seamănă să nu uite cărarea
înspre belșugul îndepărtat
nici pasul
nici fuga
nu-s cunoașteri ale scoarțelor lumii
așa cum nici mila
nu-i destulă pentru cei vrednici
zadarnic se suie pe-o flamură vântul
cel rătăcit prin puținele semne de vară
când zbaterea-i pentru coaja de pâine
straniu adusă de hoți
Din manuscrisul "Bărăganul", refuzat spre editare
vezi mai multe poezii de: Florența Albu