La noi sânt forme, forme toate!
Suntem creștini, ferească Domnul,
Noi nu mai cugetăm nimic,
Și-un cap deștept, care socoate,
Infame, căci ne strică somnul,
E proiect eretic.
O, Crist, tu osândit de soarte!
De te-ar renaște noaptea gropii
Și de-ai veni și-ai explica,
Te-ar condamna la moarte popii;
Că pe-un nebun te-ar da la moarte
Că-ți tulburi legea ta.
vezi mai multe poezii de: George Coşbuc
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.