Trecutul va aprinde focul și-o să te duc prin lungi povești, ca-n somn striga-vei: cine ești tu care mi-ai furat norocul?
O, mai bătrân va fi chiar locul, eu o să scad, tu n-o să creșți și-n vântul stepelor cerești citi-ni-se-va horoscopul.
Când mâna mea-ți va prinde mâna, iar va fi cald cum a fost vara și nu ne va fi nici furtună,
nici iarnă-n dureros de clara seninătate-a nopții seară, ci floarea focului — stăpână.
vezi mai multe poezii de: Gheorghe Pituţ