Glas de pădure
De ce mă tai? Sunt încă verde
Şi frunzele mă dor.
În urma ta , acum se vede
Doar urmă de topor.
Tu nu-nţelegi că ai nevoie
De mine-n viitor?
Ce s-a-ntâmplat acum cu tine,
De vrei ca eu să mor?
Pădurile sunt moştenirea
Ce-o are un popor.
Tu nu –nţelegi că mi-e menirea
Să-ţi fiu de ajutor?
Nu mă tăia, sunt încă vie.
Opreşte-te, te rog!
Dacă ţi-aş face asta ţie,
Ai creşte tu la loc?
vezi mai multe poezii de: DANACIOBY
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Simplu, adânc, adevărat, revoltător!
Alo! Guvernul României, se aude ???!!!
stefan doroftei doimaneanu
miercuri, 02 noiembrie 2016
Mă bucur că ţi-a plăcut. Mulţumesc !
DANACIOBY (autor)
luni, 31 octombrie 2016