Venit-am în grădina către sfârșit de noapte,
chemat de trandafiri cu parfumate șoapte.
Cătam balsamul pentru mistuitoru-mi foc,
ca și privighetoarea cea fără de noroc.
Precum o lampă-n noapte o roză strălucea
și-i contemplăm de-aproape cu-uimire fața sa.
Era atât de mândră de tânăra-i splendoare !
La văzu-i amețit-a dulcea privighetoare.
Narcisul avea ochii de lacrimi calde plin.
Laleaua de durere, în sângele-i carmin
și-a arătat ce-adâncă e a iubirii rană,
iar crinul, finul aur și l-a ivit pe geană.
Gingașa anemonă corola și-a deschis
ca pe-o-nsetată gură de sărutări și vis.
Ia cupa, fiincă darnic paharnicul e azi !
Plăcere, tinerețe, cântări și trandafiri -
acestea-s a ta parte. Hafiz, un alt mesaj
nu poartă briza plină de parfumate știri.
Divanul
George Popa
vezi mai multe poezii de: Hafez