În zăpada afânată
ce se troienea în noapte,
ne trânteam uşor pe spate,
lasând a noastre amprente,
pe jos imprimate.
Ne distram privind apoi
urmele-n zăpadă,
ce păreau extratereştri
dansând tumultuos, ardent,
într-o sarabandă.
Agăţam în treacăt crengi
scuturând zăpada,
albi din cap până-n picioare
îmi furai o sărutare
şi începea joaca.
Tu alergai să mă prinzi,
mijlocelul să-mi cuprinzi,
te-mbrăţişam îmbujorată,
şi-ţi dădeam şi eu apoi,
sărutarea înapoi.
Ajungeam târziu acasă -
focul - stins, perdeaua – trasă,
dar o noapte aşa frumoasă
nu se uita niciodată,
azi, am părul nins…
vezi mai multe poezii de: miana
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
"Agățam în treacăt crengi
Scuturând zăpada"...
Frumoasă imagine ! La fel și ultima strofă. Frumos. ..
Felicitări, Mariana !
mirimirela
miercuri, 09 decembrie 2015
Frumoase versuri! Felicitări!
Nelu Preda
miercuri, 09 decembrie 2015
Un final poetic superb ! Te-ai jucat cu rima , dar poezia este frumoasa, mie imi place :)
Cu drag!
Adina Speranta
miercuri, 09 decembrie 2015
Ideea, esența poeziei e frumoasă .
gianina
miercuri, 09 decembrie 2015